5 lucruri de făcut în Braşov

Nici nu ştiu să vă spun câtă nevoie aveam de ieşirea asta. A fost scurt, dar a fost al naibii de bine. Eram amândoi obosiţi şi prăfuiţi, fără chef de citit, de scris, de desenat şi Braşovul a fost soluţia la mini-criza prin care treceam. Stăteam la un moment dat la ceainăria Open Heart şi ne zgâiam la trecători şi gândeam unul şi acelaşi lucru: “Pfff, ce bine e!” Vacanţă adevărată n-avem până-n octombrie, aşa că simţeam nevoia să ne repunem într-un fel pe picioare.

A fost scurt timpul la Braşov, dar am apucat să facem câteva lucruşoare:

Dimineţi cu croissante şi cafea sau ceai la orice terasă care pare îmbietoare. Noi am prins două dimineţi acolo, ambele însorite, deşi se anunţaseră ploi, şi-am profitat de ele oricât somn era în noi. Cele 10 minute de mers pe jos de la cazare până-n centru ne făceau poftă de mâncare şi mâncam cu poftă produsele de patiserie şi sorbeam pe-ndelete tot ce-aveam în ceaşcă.

 

Braşovul văzut de sus. Nu ştiu cum se face, dar până acum nu am urcat pe Tâmpa. Vorba vine, că nici acum nu am “urcat”. Nu eram echipaţi corespunzător deloc, aşa că urcatul nostru a însemnat o tură sus-jos cu telefericul. E frumos de văzut de sus şi chiar dacă eu nu sunt o fană a panoramelor, de unde eram, Braşovul părea foarte dichisit şi zglobiu.


Un ceai / cocktail la ceainăria Open Heart. Eu cu Chai Me in Red, Luc cu Piña Colada. Servirea e uber friendly, iar de acolo de unde eşti cocoţat, poţi spiona în linişte pe oricine ai dori. 🙂 Fun fact: nu ştiu sigur dacă se vede, dar în mijlocul acestei fotografii este un punct ceţos. Nu, nu e de la aburii ceaiului, ci de la Luc care şi-a lipit nasul la un moment dat de obiectiv. Ne-am dat seama de asta de-abia acasă.

Ca să rămânem tot în zona ceainăriilor – în ultima zi, am intrat într-o doară în CTS Corner, un magazin cu ceai, condimente şi cafea. Am multe ceaiuri şi mirodenii prin sertare, aşa c-am strâns din dinţi şi doar m-am uitat la ceainice şi ceşti. Luc, în schimb, a cerut şi a primit un sfat despre cum se face cafeaua la ibric de la unul din cei mai simpatici oameni pe care i-am întâlnit vreodată în astfel de magazine. Calm, bonom, cunoscător. Dragă domnule Panait, ştiu că nu o să citiţi asta, dar Luc şi-a făcut cafeaua azi dimineaţă după reţeta dumneavoastră! 🙂

Ultimele ore de Braşov au fost udate cu vin pentru sărbătorirea a 5 ani de Ioana şi Luc :). La Vino e Sapori, un wine-bar italienesc, tot prin centru, cu un vin rosé Piccini Memoro şi unul alb (numele l-am uitat), reci şi bune, cu bruschete mediteraneene şi câteva feliuţe străvezii de Sardo, o brânză italiană maturată cu gust plin. Mi s-a părut asemănătoare cu Pecorino, deci bună. Ne-am grăbit un pic ca să nu pierdem trenul, dar a fost o experienţă faină.

Mulţumim, Braşov, ai fost gura de aer proaspăt de care aveam nevoie!

 

2 Comentarii

  1. Ah, Brasov, cat il iubesc! <3 Desi n-am apucat sa-l luam complet la pas, cand a fost sa fie, a fost bine de tot, mai ales la bratul celuimaiiubitom. Noi dormisem in Sinaia, iar la intoarcere ne-am oprit nitel in Brasov, sa ne incalzim cu-n ceai, ceva. Din pacate, era prea dimineata ca sa gasim mare lucru deschis, asa ca ne-am multumit cu cativa covrigi calzi si intratul in vreo trei librarii, de unde am plecat cu o plasa de carti inapoi spre Sibiu. 😀
    Am urcat si la Rasnov, intr-o alta data, mi-a placut, e de revenit!

    1. Nici noi nu l-am luat la pas… Am rămas în centru doar, iar pentru o zi şi juma' cât am fost de fiecare dată acolo e bine, zic. Îmi plac infuziile scurte de Braşov, mai ales atunci când am nevoie acută de ieşit din Bucureşti, ca acum. De data asta n-am mai intrat la Cărtureştiul lor, dar ne e foarte drag locul ăla. Şi acum, c-am descoperit CTS-ul şi pe domnul cel amabil, o să tot mergem şi acolo. 🙂

Lasă un răspuns