Festinul literar de vineri (32)

Prânzul – Gustave Caillebotte

În ochii lui monsieur Marteau scânteia deja nerăbdarea. Stăpânul casei avea un pântec-siloz. Înghiţise fără să clipească tot ce i se pusese în farfurie şi părea gata să continue în acelaşi ritm. Nadine îşi rupea pieliţa unei unghii, iar madame Marteau tocmai arborase expresia unei pictoriţe care, după ce şi-a plimbat prietenii prin galerie, i-a pus în fine faţă în faţă cu la pièce de résistance.

  • Terrine de crêpes aux oranges avec sa sauce caramel au beurre sale.

Sigur, după dezastrul cu sos Mornay, aproape orice mi s-ar fi părut atrăgător, chiar dacă desertul avea un nume imposibil. Cum să nu se uite tot oraşul la tine ca la o arătare de pe altă lume când găteşti aşa ceva? Amatorii de dulciuri din Lugoj aveau opţiuni precise în domeniu: kremşnit, pricomigdale […], tort krantz, prăjitură cu mac, prăjitură cu miere şi – peste toate – ciocolata de casă care se găsea până şi în birturile sordide ale târgului. Asta în timp ce la Alimentara puteai alege între napolitanele Carmen, Aida sau Dănuţ. Dacă mutarea ta de răspuns era terrine de crêpes bla-bla-bla, erai fie un inadaptat, fie un profesionist al sfidării.

A fost însă de-ajuns o linguriţă ca să trec de partea terinei. Ce desfrâu palatal! Ce hipnotică provocare! Ce rendez-vous temerar între răceala compactă a budincii de clătite, incandescenţa lascivă a sosului de caramel şi frăgezimea astringentă a feliilor decojite de portocală! Ce artificii ale gustului! Dacă la gratin fusesem nevoit să mă mobilizez pentru fiecare înghiţitură, aici de-abia mă mai puteam ţine în frâu. Îmi venea să iau tava, să mi-o pun în faţă şi să mă înfrupt până la indigestie din splendoarea aceea barocă. Minunat! Génial, madame Marteau, vraiment genial!

 

(Din Maxine, Nadine, Francine de Radu Paraschivescu – în volumul Intelectuali la cratiţă. Amintiri culinare şi 50 de reţete, ed. Humanitas, 2012)

 

Lasă un răspuns