Salată de ouă (strike 2)

Astăzi în sufragerie/ Dormitau pe-o farfurie,/ Necăjite şi mânjite/ Zece ouă înroşite./ Un ou alb, abia ouat,/ Cu mirare le-a-ntrebat:/ – Ce vă este, frăţioare,/ – Ce vă doare?/ Nu vă ninge, nu vă plouă/ Staţi gătite-n haină nouă/ Parcă, Dumnezeu mă ierte,/ N-aţi fi ouă…/ – Suntem fierte!/ Zise-un ou rotund şi fraise/ Lângă pasca cu orez./ Şi schimbându-şi brusc alura,/ Toate-au început cu gura:/ – Pân’ la urmă tot nu scap!/ – Ne găteşte de paradă/ – Ne ciocneşte cap în cap/ Şi ne zvârle coaja-n stradă…/ – Ce ruşine!/ – Ce dezastru!/ – Preferam să fiu omletă!/ – Eu, de m-ar fi dat la cloşcă,/ Aş fi scos un pui albastru…/ – Şi eu unul violet…/ – Eu, mai bine-ar fi să tac:/ Aşa galben sunt, că-mi vine/ Să-mi închipui că pe mine/ M-a ouat un cozonac!… – George Topârceanu

Nu e frumos? Bietele ouă! 🙂

 

Mai e o salată din asta pe la începutul blogului, făcută în casa din Dristor unde nu mi-a plăcut deloc. Nu e mare diferenţă între ele, numai că n-am vrut să schimb pozele, pur şi simplu. Salata aia e aşa cum e, pozată aşa cum puteam atunci şi e bine să rămână acolo.

Am schimbat nişte ingrediente pe ici, pe colo, dar a rămas o simplă salată de ouă. Asta mi s-a părut că aduce puţin a tzatziki, din cauza castraveţilor muraţi, iar dacă puneam şi ton, m-ar fi dus cu gândul şi la salata provensală.

Am schimbat nişte  ingrediente pe ici, pe colo, dar a rămas o simplă salată de ouă. Asta mi s-a părut că aduce puţin a tzatziki, din cauza castraveţilor muraţi, iar dacă puneam şi ton, m-ar fi dus cu gândul şi la salata provensală.

Voilà: 8 ouă fierte şi-n “haină nouă” ca în poezie, ciocnite şi curăţate de coajă (aruncaţi cojile în spaţiu amenajat, nu e politic corect să facem asta în stradă, Topârceanu era un derbedeu), tăiate în bucăţi mici cu cuţitul.
Peste ele punem o legătură de ceapă verde tocată potrivit, o mână de măsline negre şi/sau kalamata, deja rondele, să nu muncim prea mult (:P), 2-3 ridichi tocate şi ele, câţiva castraveţi muraţi tăiaţi feliuţe şi o legătură de pătrunjel tocată. Le amestecăm bine în bol şi deasupra turnăm vreo 250 de grame de iaurt cremos, 3 linguri de muştar şi sare,
după gust. Mai amestecăm o dată pentru omogenizare, dăm la frigider cam jumătate de oră, în funcţie de foame sau poftă, şi mâncăm cu pâine proaspătă şi cu coajă crocantă.
Să ne fie de bine!

2 Comentarii

Lasă un răspuns