Festinul literar de vineri (11)

“Bucătăria sezonului rece în Provence o constituie mâncărurile ţărăneşti. Ele sunt menite să te îngraşe, să-ţi ţină de cald, să-ţi dea putere şi să te trimită la culcare cu burta plină. Nu arată precum porţiile minuscule şi artistic aranjate care sunt servite în restaurantele de lux, dar într-o noapte geroasă, cu mistralul băgându-ţi frigul în oase, nimic nu poate fi mai bun. Şi în seara  când unul dintre vecinii noştri ne-a invitat la cină era atât de frig, încât scurta plimbare până la casa lor am transformat-o într-o mică alergare.

De cum am intrat pe uşă, ochelarii mi s-au aburit din cauza căldurii ce venea dinspre vatră. […]

A fost un festin pe care nu-l vom uita niciodată […]

La început s-a servit o pizza făcută în casă – nu una, ci trei: cu anşoa, ciuperci şi brânză, şi era obligatoriu să iei o felie din fiecare. După aceea s-au şters farfuriile cu bucăţi de pâine rupte din feliile groase puse în mijlocul mesei şi a fost adus următorul fel: pate de iepure, de mistreţ şi de sturz. A urmat o supă cu bucăţi de carne de porc la care s-a servit marc. N-au lipsit delicioşii saucissons, împănaţi cu boabe de piper, şi cepele mici şi dulci marinate în sos proaspăt de roşii. Din nou au fost şterse farfuriile şi a urmat friptura de raţă. Aici nu vedeai feliile de magret care apar aranjate în evantai şi unse cu un sos fin la mesele rafinate pregătite de la nouvelle cuisine. Ni s-a dat câte un piept întreg sau copane întregi, acoperite cu un sos gros, întunecat, şi înconjurate de ciuperci sălbatice.

Ne-am aşezat mai bine în scaune, mulţumiţi că am reuşit să dăm gata tot, dar era cât pe-aici să intrăm în panică atunci când am văzut că s-au şters din nou farfuriile şi a fost pus pe masă un castron uriaş din care ieşeau aburi. Era specialitatea doamnei, gazda noastră – friptură de iepure frumos rumenită – ,iar cererile noastre anemice de a ni se da porţii mici au fost ignorate cu un zâmbet. Am mâncat-o. Am mâncat şi salată verde cu crutoane de pâine prăjită în ulei de măsline cu usturoi, am mâncat şi crottins, acele turtiţe din brânză de capră, am mâncat şi prăjitura cu migdale şi cremă pe care o pregătise fiica gazdelor noastre. În noaptea aceea am mâncat cât pentru toată Anglia”.

(Din Un an în Provence de Peter Mayle – Editura RAO, 2010)

Fondul muzica e asigurat de Bénabar :): https://www.youtube.com/watch?v=3X-KbPmOx8s.

 

Lasă un răspuns