Supǎ-cremǎ de dovleac

M-am îndrǎgostit, oameni buni! Iremediabil şi fǎrǎ sǎ vreau sǎ-mi tǎinuiesc amorul. Ba, din contrǎ, îmi vine sǎ-l strig în toate cele patru zǎri, sǎ afle toatǎ omenirea şi sǎ preţuiascǎ toamna şi toate roadele ei, în cazul de faţǎ, dovlecii şi dulceaţa lor! N-am mâncat niciodatǎ supǎ din asta, aşa cǎ visez la ea de când a început sǎ cadǎ prima frunzǎ din copac… Mi-am luat la un moment dat un dovleac de la Mega, da’ n-a fost mare chestie de capul lui, ce bine cǎ nu l-am folosit pentru supǎ…

Alaltǎieri mǎ plimbam dupǎ legume prin Obor şi i-am vǎzut la o tanti şi mi-am luat şi eu doi. Cam de un kil fiecare, nu mai mult… Si pe unul din ei l-am transformat ieri în supǎ-cremǎ.

 

Am tǎiat dovleacul meu de un kilogram pe lung şi l-am pus la cuptorul încins la 180 de grade C cam o orǎ. Când încep aromele sǎ se rǎspândeascǎ peste tot prin casǎ, mergeţi de-l încercaţi. Dacǎ intrǎ furculiţa fǎrǎ mare împotrivire e gata.

Ȋn ǎst’ timp am pus douǎ cubuleţe de legume în cam doi litri de apǎ şi le-am lǎsat sǎ-şi facǎ mendrele. Iese o supǎ de legume gustoasǎ. (Eu folosesc numai cubuleţe de la dm, sunt bune).

Când dovleacul era aproape gata, am pus o oalǎ pe foc mic şi în ea cam 70-80 de grame de unt pe care l-am lǎsat sǎ se topeascǎ. Am mǎrunţit o ceapǎ albǎ mare şi am tǎiat cubuleţe un cartof potrivit şi l-am pus peste untul topit, alǎturi de 1 ½ lingurǎ de seminţe de coriandru (în caz cǎ nu vǎ place prea tare aroma lui, micşoraţi cantitatea, dar nu-l omiteţi, dǎ supei un parfum subtil şi un gust bogat, plin). Deasupra am turnat cei doi litri de supǎ de legume.

Am scos cele douǎ jumǎtǎţi de dovleac din cuptor şi le-am scobit cu o lingurǎ. Am micşorat cantitatea ciugulind destul de mult din el, dar nu e vina mea, eu sunt doar un om cu slǎbiciuni. Şi dovleacul nu e nici el inocent în toatǎ povestea asta…

 

Dovleacul astfel scobit l-am pus direct în supǎ. Am lǎsat la foc potrivit pânǎ ce s-a înmuiat cartoful.

Apoi, pentru cǎ nu posed un blender vertical, am transferat supa în blenderul meu normal. A fost nevoie de trei runde ca sǎ blitzuiesc toatǎ cantitatea. Am şi strecurat-o dupǎ asta, dar n-am adǎugat nici sare, nici piper şi nici smântânǎ, deşi se pare cǎ aşa se face. Mie mi s-a pǎrut perfect aşa cum era. Am pus nişte seminţe de dovleac şi am mâncat gol, crutoanele le fac pentru a doua porţie.

A urcat sus în top supa asta şi mai cǎ-mi vine sǎ detronez minestrone-ul şi sǎ pun dovleacul în loc. Pânǎ una-alta, îmi promit doar sǎ o mai fac, este excelentǎ.

Bon app’!

5 Comentarii

  1. Ce fain arata!
    Clar asta e supa mea preferata. Si eu pun smantana lichidA chiar dupa ce e pasata si mai blitzuiesc o data, fiindca ii da o cremozitate faina. Si mereu crutoane facute acasa, cu unt si usturoi. A, iar amestecul de seminte il trag putin la tigaie. Bun, bun!

    1. Multumesc!
      Am vazut ca se pune smantana si chiar imi cumparasem special pentru supa, dar mi s-a parut delicioasa si fara. Crutoanele le fac azi. Sa stii ca-mi pare rau ca mai am doar o portie. 🙂

    1. Sunt sigura c-a fost rasa imediat. Am si eu in plan una, dar ma incita si un Pumpkin Spiced Latte. Si stii ca eu nu beau cafea, dar suna super bine. Luc nu e de aceeasi parere, trece printr-o faza in care vrea hamburgeri. He's weird like that!

Lasă un răspuns