Hedonisme (11) – Declaraţie de dragoste

M-am îndrǎgostit. De o lunǎ de zile ascult cel puţin o datǎ pe zi una şi  aceeaşi formaţie. Mǎ gândesc mereu la melodii, mi le cânt pe stradǎ şi dansez de una singurǎ prin casǎ.

delcastillo

Del Castillo este o trupǎ de latin rock din Texas. Din generaţie de mexicani iuţi, lǎsaţi sǎ rǎtǎceascǎ şi sǎ-şi ducǎ rostul pe pǎmânt american. Au fost foarte apreciaţi încǎ de când a apǎrut primul lor album şi au atras atenţia lui Robert Rodriguez, regizorul pasionat de chitarǎ şi bucǎtar foarte priceput, de altfel (urmǎriţi ASTA, e chiar foarte funny). Când cântǎ cu Rodriguez, trupa se cheamǎ Chingon (=cool, badass, great. Si zǎu de nu sunt aşa).

Del Castillo a avut mulţi membri de la formare şi i-a pierdut pe unii pe drum, ultimul în martie anul acesta. Eu m-am îndrǎgostit de vocea fostului vocalist, Alex Ruiz, care a pǎrǎsit Del Castillo în 2012, dar care cântǎ în continuare în Chingon. La prima ascultare a Malagueña Salerosa, am ştiut cǎ o sǎ fac o pasiune mare pentru ei. Doar o melodie şi eşti fan. Alex Ruiz are o voce purǎ, uşor sǎlbaticǎ, ţine notele suuuuus de tot, muşcǎ din cuvinte cu poftǎ şi, cel puţin pe mine, mǎ vrǎjeşte imediat. E şi foarte energic şi cool mai tot timpul, dar ǎsta e doar un bonus :P.

Ce mi-au fǎcut oamenii ǎştia cu cântecele lor, cu versurile, cu ritmurile alea drǎceşti, e peste putinţǎ de pus în cuvinte. Şi, reţineţi, i-am ascultat şi vǎzut doar pe YouTube. Pur şi simplu, cântǎ în ritmul inimii mele. Ador faptul cǎ sunt bilingvi, cǎ transpare imediat cǎ sunt ca o familie, cǎ se privesc cu drag şi prietenie în timpul show-urilor, cǎ glumesc unul pe seama altuia şi cǎ relaţia asta frumoasǎ dintre ei o ghiceşti imediat şi-ţi place.

Ador şi cǎ le place atât de mult sǎ cânte, sǎ se joace, sǎ danseze sau sǎ improvizeze. Iar când cei doi fraţi din trupǎ îşi pun chitara deasupra capului, şi nimeresc coardele cu o precizie şi o vitezǎ aparent imposibile, lucrurile devin încǎ şi mai captivante. Mi-e greu sǎ raţionalizez, sǎ verbalizez toate stǎrile pe care mi le dǎ muzica lor, aşa cǎ o sǎ ascult în continuare cu sufletul. Cu un zâmbet larg pe faţǎ, cu admiraţie pentru talentul lor, pentru concentrarea lor, pentru bucuria lor…

Recomand, dacǎ v-au stârnit puţin cuvintele mele, urmǎtoarele piese:

Malagueña Salerosa

Rios Misticos

Corazon Loco

Canta del Alma 

 HEDONISME-le sunt lucruri mari şi mici care mǎ bucurǎ. Am ales sǎ scriu despre ele pentru cǎ nu vreau sǎ uit ce am simţit într-un anumit moment şi mai ales pentru cǎ îmi întreţin starea de bine.

Lasă un răspuns