Life is Meals. A Food Lover’s Book of Days

http://www.books-express.ro/book/9780375711398/Life-Is-Meals-A-Food-Lover-s-Book-of-Days.html

Laissez les bons temps rouler!

“The meal is the essential act of life. It is the habitual ceremony, the long record of marriage, the school for behavior, the prelude to love. Among all peoples and in all time, every significant event in life- be it wedding, triumph, or birth- is marked by a meal or the sharing of food or drink. The meal is the emblem of civilization. What would one know of life as it should be lived or nights as they should be spent apart from meals?”

 

Scrisǎ de doi bons viveurs a cǎror pasiune este aceea de a organiza mese memorabile pentru  prieteni şi cunoştinţe, Life is Meals m-a fascinat încǎ de când am citit o recenzie la David Lebovitz. Nu ştiu dacǎ şi voi cunoaşteţi
momentele alea când de-abia ai primit o carte, nu ştii mai nimic despre ea, o rǎsfoieşti cumva absent şi o pui la loc doar ca s-o regǎseşti mai târziu, sǎ citeşti câteva paragrafe şi sǎ zâmbeşti. Pentru cǎ ştii c-ai dat de o carte bunǎ. Când îi dai târcoale, o chemi la întâlnire pe canapea, ca sǎ mai sorbi puţin din cuvintele-i ademenitoare… Cred cǎ se numeşte dragoste-la-prima-vedere şi ce îi este specific este cǎ amâni s-o reiei şi s-o termini.

Numele celor doi autori, James şi Kay Salter pot sǎ nu ne spunǎ nimic. El a primit premiul PEN/Faulkner pentru un roman, ea a scris pentru New York Times, între altele. Scrisǎ la patru mâini, Life is Meals este cartea pe care orice iubitor de mâncare bunǎ ar trebui s-o aibǎ în bibliotecǎ, un amalgam rafinat de pastile erudite despre tot ce ai vrut sǎ ştii vreodatǎ despre mǎsline, caviar, vin, Bunuel, viaţa de apoi la egipteni, cuţite, etichetǎ, cine în singurǎtate, ghidul Michelin, daiquiri, ciuperci otrǎvitoare şi alte încǎ 354 de lucruri.

 

Cartea este construitǎ cu cate un entry pentru fiecare zi a anului, care pot fi citite aleatoriu, dar şi aplicat, una dupǎ alta – varianta pentru care am optat eu, ca sǎ pot savura fiecare poveste pe îndelete. Ilustraţiile frumoase si sugestive, realizate de Fabrice Moireau, dau un plus de farmec naraţiunii şi complimenteazǎ tonul scrierii. Acum, dupǎ ce am terminat-o, mǎ aştept sǎ tot revin la ea şi la informaţiile preţioase pe care le oferǎ.

Aflǎm o mulţime de lucruri despre orice are cât de puţinǎ legǎturǎ cu domeniul culinar: o istorie a furculiţei, originea numelui Cordon Bleu; anecdote despre autori, regi şi oameni de stat şi apetiturile lor colosale; ni se dau sfaturi cu privire la organizarea unei cine, cum plasǎm inteligent invitaţii pentru ca cel puţin o conversaţie spumoasǎ sǎ facǎ masa memorabilǎ. Când, ocazional, cei doi împǎrtǎşesc câte o reţetǎ (spaghetti alla carbonara, polpettone alla toscana, plǎcintǎ cu caviar etc), aceasta a fost deja testatǎ cu succes de ei sau de un prieten drag.

Nu lipsesc amǎnuntele picante despre scriitori sau personalitǎţi din lumea culturalǎ, oameni cu apetite fantastice şi pentru viaţǎ, şi pentru hranǎ: ultimul lucru  pe care Molière a vrut sǎ-l mǎnânce înainte de a muri a fost parmezanul, refuzând cu încǎpǎţânare supa;  aşezarea deserturilor pe un cǎrucior se pare cǎ îşi are originea în Italia, unde adolescentele erau astfel convinse sǎ rǎmânǎ la masǎ în timpul cinelor familiale; reţetele lui Rossini rivalizau cu muzica lui superbǎ şi conţineau în special douǎ ingrediente: foie gas şi trufe; la naşterea fiului lor, cei doi autori i-au înmuiat buzele într-un vin Château Latour pentru cǎ citiserǎ odatǎ cǎ regii nou-nǎscuţi ai Franţei “pǎţeau” acelaşi lucru ca sǎ nu uite gustul; nu se uitǎ meniul de pe Titanic, dar şi cina luatǎ de Oblonski cu Levin la începutul romanului Anna Karenina.

Avem parte şi de informaţii insolite: mielul este menţionat de 45 de ori în Biblie, mai mult decât orice altǎ creaturǎ; Balzac putea mânca la o singurǎ masǎ 100 de stridii, 10 cotlete de viţel, o raţǎ, o solǎ, dar şi desert şi fructe; în Vechiul Egipt, noii însurǎţei treceau printr-o perioadǎ de probǎ de un an; ţinând cont cǎ ar fi petrecut mai mult timp la masǎ decât în pat, aici s-ar fi vǎzut cel mai bine compatibilitatea dintre cei doi.

Ȋmi dau seama cǎ tot ce v-am dezvǎluit mai sus poate pǎrea mult, dar este, de fapt, doar o infimǎ parte din ceea ce puteţi citi în aceastǎ carte delicioasǎ. Ce mi-a plǎcut cel mai mult mie, în afarǎ de informaţie (eu sunt avidǎ de lucruri noi, îmi place sǎ îmi actualizez mereu baza de date 🙂 ), este cǎ aceasta provine din domeniile cele mai diverse: avem istorie, literaturǎ, politicǎ, muzicǎ, filosofie şi toate au legǎtura lor specialǎ cu hrana, cu mesele copioase, evenimente notabile se petrec şi la prânz sau cinǎ, prietenii se fac sau se desfac, ziceri simpatice despre mâncare îi transformǎ pe regi, scriitori sau politicieni în oameni şi mai agreabili decât am fi bǎnuit cǎ sunt.

Apoi, e greu sǎ nu-ţi devinǎ dragi cei doi oameni care au scris cartea asta: James şi Kay Salter au început sǎ gǎteascǎ împreunǎ într-o bucǎtǎrie micǎ, au un caiet cu reţete scrise de mânǎ care mai conţine şi detalii despre preparatele servite, cine a fost prezent la cinǎ, cum au fost aşezaţiR oamenii la masǎ, ce s-a bǎut, ce lucruri interesante s-au spus. Amintirile lor: primul mic-dejun luat împreunǎ, un poem închinat Brie-ului, un prânz în Toscana dupǎ mers prin soare, un vin bun, toate sunt armonios inserate şi au reuşit sǎ-mi stârneascǎ admiraţia pentru acest cuplu care a reuşit sǎ-şi fǎureascǎ o viaţǎ bunǎ şi tihnitǎ.

Mai spun şi cǎ Life is Meals mi-a dat poftǎ sǎ citesc Memoriile lui Casanova, Taste de Roald Dahl, orice de A.J. Liebling, sau cǎ m-a fǎcut sǎ caut My Dinner with Andre sau The Big Chill pe IMDB.

He may live without books – what is knowledge but grieving?

He may live without hope – what is hope but deceiving?

He may live without love – what is passion but pining?

But where is the man that can live without dining?

 

Life of Meals se gǎseşte pe Books-Express şi meritǎ fiecare bǎnuţ. Ȋn locul sticlei de vin, aceastǎ bijuterie de carte ar fi un cadou mult mai inspirat când mergeţi la o petrecere. Ca orice masǎ bunǎ,  şi ea trebuie împǎrţitǎ cu ceilalţi.

4 Comentarii

Lasă un răspuns