Lichior de cafea

Luna ianuarie a fost rândul Simonei sǎ gǎzduiascǎ provocarea secretǎ, iar mie mi-a fost repartizat un blog nou, de care nu ştiam, furnicutzabucatar.  Am rǎsfoit blogul Monicǎi destul de bine, zic eu, şi mi-am ales… o bǎuturǎ. N-ar fi nimic ciudat în alegere, numai cǎ, vedeţi voi, eu am cǎmara şi frigiderul mustind de diferite licori. Sper cǎ nu o sǎ credeţi cǎ suntem cine ştie ce alcoolici, dar de Crǎciun a început aprovizionarea şi încǎ nu am terminat nimic din ce-am primit sau cumpǎrat cu diferite ocazii: vin de la ţarǎ, vreo 4 litri, vin din altǎ ogradǎ, the infamous cǎpşunicǎ (n-am nici cea mai vagǎ idee de ce Luc pare aşa vrǎjit de culoarea-i şi de buchetu-i), nişte vin alb sec, cumpǎrat pentru reeditarea supei franţuzeşti de ceapǎ, o gurǎ de coniac, una de rom. A, şi ţuicǎ, na, cum sǎ uit de ţuicǎ… Pe care-am dat-o-n foc de câteva ori, dar pe care, acum îmi dau seama, n-am folosit-o deloc de când cu frigul ǎsta… Asta probabil mai ales cǎ la noi în casǎ e saunǎ… De care nu ne plângem, doar consemnǎm!

Bon, şi totuşi am decis cǎ îmi trebuie nişte lichior de cafea pentru viitoare prǎjituri. Ȋntre noi fie vorba, nu cred cǎ or sǎ apuce prǎjiturile sǎ se îmbibe şi sǎ se tǎvǎleascǎ fericite prin el, dar na, de dragul poveştii, fabulǎm cum credem de cuviinţǎ…

N-am folosit ţuicǎ în lichiorul meu, pentru cǎ zǎu de nu e diavoleascǎ aia a noastrǎ, dar am pus la bǎtaie nişte rom… Şi am fǎcut aşa:

300 de ml de apǎ şi 4 linguri de zahǎr brun se pun într-o crǎticioarǎ pe foc mic şi se lasǎ pânǎ când zahǎrul se topeşte şi se transformǎ în sirop. Se ia de pe aragaz şi se lasǎ la rǎcit.

 

Apoi, adǎugǎm peste sirop 4 linguri de cafea boabe (eu am folosit Avedis Forte de la Delicatese Florescu) şi seminţele de la ½ de baton de vanilie. La sfârşit, punem şi 400 de ml de alcool (eu am pus rom) şi lǎsǎm la macerat cel puţin 10 zile, agitând sticla zilnic.
Lichiorul meu este azi în a opta zi, nu este foarte negruţ, dar e potent în direcţia asta.
Eticheta e fǎcutǎ de Luc, aşa-i cǎ este uber cute?
PS. Nu bǎgaţi în seamǎ sticla, e de la un vin portughez, parcǎ, luat din Exeter. 😛
Cheers! 🙂

4 Comentarii

Lasă un răspuns