Odǎ dimineţilor şi bunǎtǎţi din quinoa

Nu ştiu alţii cum sunt, dar pentru mine dimineţile sunt aducǎtoare de elanuri creatoare, de mici hotǎrâri, e drept cǎ supuse schimbǎrii pe parcursul zilei, şi descoperiri savurate la un ceai fierbinte şi aromat. M-am trezit uşor mereu, dorm uşor, de altfel, şi mǎ bucur întotdeauna ca un copil de zorii unei noi zile, mai ales în week-end, când ştiu cǎ ceilalţi dorm; e ca şi cum aş beneficia de clipe, de frânturi de viaţǎ care le scapǎ altora şi pe care sunt datoare sǎ le respir cu toţi porii.

Dimineţile sunt pentru început un carnet Moleskine roşu, primul al existenţei mele şi cu atât mai drag, cu decizii sǎnǎtoase şi care menţin starea de bine. Dimineţile de week-end sunt pentru lenevit în pijamale pânǎ la 10, poate chiar mai mult :), ca apoi sǎ mergi tiptil sǎ-ţi lipeşti nasul de ceafa unui om care doarme. Nimic nu e mai frumos dimineaţa decât sǎ adulmeci ceafa unui om care doarme.

 

Am descoperit într-o dimineaţǎ, riscând sǎ fac prea mult zgomot, cǎ mai am aproape o pungǎ întreagǎ de quinoa, ascunsǎ dupǎ orez şi diferite tipuri de paste. Aveam o idee despre ce vreau sǎ fac cu ea, foodgawker-ul e întotdeauna sursa mea de inspiraţie, aşa cǎ m-am pus pe treabǎ.

Mai întâi, am spǎlat 300 de grame de quinoa şi am pus-o la fiert în cantitate dublǎ de apǎ, în care dizolvasem un cub de legume bio Alnatura, de la dm. Pe care îl şi recomand, e foarte bun. Am acoperit cratiţa şi am lǎsat la foc mic cam 15-20 de minute, pânǎ când quinoa se înfoaie şi lichidul este absorbit.

 

Am tǎiat legume, cam tot ce aveam prin frigider atunci: o legǎturǎ de ceapǎ verde, un morcov pe care l-am dat pe rǎzǎtoarea micǎ, o jumǎtate de ardei kapia (!), pe care l-am tǎiat fin, 2 cǎţei de usturoi, şi ei daţi pe rǎzǎtoare şi câteva frunze de pǎtrunjel, pentru cǎ atât am putut sǎ salvez din legǎturǎ.

 

Se încǎlzeşte cuptorul la 180 de grade. Când s-a rǎcit puţin quinoa, am amestecat-o cu ceapa, morcovul, ardeiul, usturoiul, pǎtrunjelul, 2 ouǎ, 2 linguri de fǎinǎ, puţin piper, cam 200 de grame de brânzǎ de vacǎ rǎzuitǎ şi o linguriţǎ de piri piri.

Se ia cam o lingurǎ din amestec şi se pune în forma de brioşe, apǎsând turtiţele bine cu dosul lingurii. Se dau la cuptor în jur de 30 de minute; din ingredientele folosite de mine au ieşit cam 25 de turte. Dupǎ ce s-au rǎcit puţin, le-am potrivit un sos din iaurt grecesc, multǎ zeamǎ de lǎmâie, piri-piri şi sare. Doar 3 turtiţe au supravieţuit şi pentru dimineaţa urmǎtoare.

Bon app’!

 

Lasă un răspuns