Dulce de leche

Dulceata de lapte

Cred cǎ prima datǎ când am mâncat caramelul ǎsta a fost la Praga şi era o îngheţatǎ divinǎ, de la Haagen Dazs, da’ n-aş bǎga mâna în foc. Ȋncǎ de atunci l-am declarat dulcele suprem şi când Boyfriend a venit acasǎ cu un mǎnunchi de reţete dintr-un desert de care nu mai auzisem pânǎ atunci (şi care conţinea dulce de leche), am zis cǎ e un semn divin şi cǎ, în sfârşit, minunea carameloasǎ o sǎ vinǎ fix din cuptorul meu, so help me God!

Am fost puţin speriatǎ de bombe (literally!) dar dupǎ douǎ batch-uri deja fǎcute, mi-s mult mai încrezǎtoare şi mǎ uit cu un fel de aroganţǎ binevoitoare la cea care eram acum câteva zile ;)). Dulce de leche se face practic singur, nu tre’ sǎ-l dǎdǎceşti în niciun fel, aşa cǎ am purces.

 

Reţeta urmatǎ de mine a fost cea pe care Florin o explicǎ foarte bine AICI, iar singurul ingredient de care avem nevoie este laptele condensat. O cutie, douǎ cutii, iese dulce de leche cam tot atât lapte condensat folosit.

Cuptorul se preîncǎlzeşte vreo 10-15 minute la 200 de grade. Laptele se pune într-o formǎ de sticlǎ termorezistentǎ. Ȋn lapte se poate adǎuga fleur de sel, desface aromele mult mai bine, pare-se. Eu n-am avut, next time!  Se acoperǎ forma cu folie de aluminiu şi se pune într-o tavǎ adâncǎ care se umple cu apǎ fierbinte, cât sǎ ajungǎ la jumǎtatea formei de sticlǎ. Eu, speriatǎ de bombe, dupǎ cum ziceam, am pus ceva mai mult de jumǎtate, şi nici n-a fost nevoie sǎ mai completez pe  parcurs.

Tava se bagǎ apoi la cuptor cam douǎ ore, la 200 de grade, iar dacǎ apa scade, se mai completeazǎ. Mmm, intenţionam sǎ las doar 75 de minute, aşa cum scrie Florin, numai cǎ nu se schimba deloc culoarea laptelui meu. Presupun cǎ are şi ceva de-a face cu marca folositǎ, eu am luat de la Auchan, marca proprie. Anyways, a stat la cuptor douǎ ore- nu s-a inflamat nimeni doar din cauza asta- timp în care laptele se bronzeazǎ uimitor la suprafaţǎ şi se transformǎ în dulce de leche.

L-am scos, am amestecat încet cu un tel şi l-am lǎsat la rǎcit. Am turnat în borcǎnel şi a stat câteva ore, cred, neatins. Dupǎ asta, douǎ linguriţe hulpave au dat iama în frigider şi, în câteva zile, minunea dulce a fost rasǎ.

Ȋn zilele urmǎtoare, povestesc ce am fǎcut cu al doilea batch de dulce de leche, adicǎ ce trebuia sǎ fac de  prima datǎ :).

Bon app’!

3 Comentarii

Lasă un răspuns